|
Liens partenaires
Rubriques
Derniers commentaires
A découvrir
Campagne membre |
Barrina (Sòssu) = utensile usato per forare. sf., trivello, succhiello. Deriba da lu cadarànu barrina. Barsi (Sòssu) = ancóra utirizzádu. Veni da la Liguria. Bàsciu (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a lu vucàburu logudurésu, bàsciu=basso. Vèni da lu cadarànu baix o da l’ipagnóru bajo (ipagnóru antigu baxo=bascio). Deriba da lu latinu bassus. Bàsgia bóiu (Sòssu) = lettm. “bacia bue”. Bàsgia mattóni (Sòssu) = lettm. “baciapile”. Bàsgiu a pizzighi i’ l’ócci (Sòssu) = bacio dato con un grande trasporto e un poco di violenza. Béccu (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a lu vucàburu cumòni, béccu=caprone. Bèddi màmmi (Sòssu) = lettm. “bella mamma”. Bèddu tràbanu chi sei ! ( Sòssu) = sai che sei assillante. Bèlla (Sòssu) = no più utirizzádu. È un cugnòmmu d’origini itariàna, è lu femmininu di Bèllu, veni da la Liguria. Bellisara (Sòssu, IGM; cat., bellisare) = Innómmu di campàgna, chi deriba cun prubabiridài, da l’innómmu di passòna latinu Bellisarius. In relaziòni a un’antigu fòndu d’edài rumana. Bèllu (Sòssu) = no più utirizzádu. È la fòimma sàldha, chi deriba da lu latinu, bellus = bèddu. Bèll’in piàtta (Sòssu, IGM; cat. bellinpiatta, bellinpiatu e bellimpiatta) = Innómmu di campàgna, è un pararùmini di passòna ifazzindàda. Bèllu in piàtta (Sòssu, ESABS 1723) = Vidé bèll’in piàtta. Berritone (Sénnari) = lettm. “grande berretto”. È l’accresc. di lu vucàburu cumòni berritta=berretto. Biabò (Sénnari) = lettm. “abbicci”. Cun prubabiridài deriba da lu logudurésu biabbà, e veni da l’ipagnóru beabà=silabario. Bianchina ( Sòssu) = no più utirizzádu. È la fòimma femminiri, chi deriba da l’innómmu, Bianquinu. Bianquinu (Sòssu, 1700) = no più utirizzádu. Famiria nóbiri in Sòssu. Biccai (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È la variànti di di lu cugnòmmu Beccai, d’origini itariàna e deriba da beccaio=mazziddàgiu. Bicchilongu (Sòssu) = lettm. “lungo becco”. Biddighittu (Sòssu) = lettm. “buffetto, colpo leggero dato con un dito”, deriba da la bòzi logudurésa sett. Biddisò (Sòssu) = lettm. “il passero”. Biddòddu (Sòssu) = lettm. “scemo, stupido”. Bimbo (Sòssu) = idem. Biòndu (Sòssu) = lettm. “biondo”. Deriba da l’ippagnòru blondo,-a, “rubio” [Moliner I, 386]. Biosa (Sòssu) = ancóra utirizzadu. Birighittu (Sòssu) = lettm. “buffetto, colpo leggero dato con un dito”, deriba da la bòzi logudurésa sett. Bisthècca (Sòssu) = lettm. “bistecca”. Bòcca d’ischàndaru (Sòssu) = detto di persona che non sa tenere i segreti. Bòcca di vécciu (Sòssu) = lettm. “bocca di vecchio, bocca grinzosa e sdentata”. Boccùccia (Sòssu) = lettm. “piccola bocca”. Bologna (Sòssu, 1784) = no più utirizzádu. È un cugnòmmu d’origini itariàna. Agatèmmu : Secchi-Bologna e Boloña. Bòmba (Sòssu) = lettm. “bomba”.
Samedi 13 Septembre 2008Poster un commentaire
B Babbai (Sénnari) = digussì antigamènti li fidèri ciamabani lu prubànu di lu paèsi. Babbaréddu (Sòssu) = lettm. “piccolo padre”. Bàbbu ru bécciu (Sòssu) = lettm. “babbo il vecchio”. Babósu (o bavósu) (Sòssu) = lettm. “bavoso, pieno di bava”. E in senso figurativo “stupido”. Bacciòccia (la) (Sòssu) = lettm. “la vulva”. Badduroni (Sòssu) = lettm. “coccola del ginepro”. Bagadia (Sòssu) = lettm. “ragazza nubile”. Paràura un bè antiga, chi agatèmmu in lu CdL 21 (9r) : “prossa bagadia”. Lu maschurinu bagadiu, ha lu signifigàdu di “zurràda di féstha”. Bagedda (Sòssu) = no più utirizzádu. È una variànti d’ischrittùra di Bagella. Bagella (Sòssu) = ancóra utirizzádu. Pò deribà da lu còssu, bagella=càntu a più bòzi, o pò curripundì a baggèdda (péddra niédda, chi póstha in un anéddu, alluntana la pindacceria), o da lu cadarànu aszabeja. Abèmmu pùru la fòimma, Bagiella. In lu 1555, lu Mag. (di giusthiscia) Bagiella, è una di li passòni più impurthànti di lu paèsi. Innòmmi di l’antighi carrèri : contrada di Bagella (Sòssu, cat.urb.) e lu carrùggiu (de su) mag. Bagella (Sòssu, cat.urb.). Baidda (Sòssu) = no più utirizzádu. Cun prubabiridài deriba da lu vèibu sussincu abbàidda=guarda. In origini è un pararùmini Baia lúdu (Sénnari, cat.) = lettm. “c’era fango”. Cun prubabiridài è un pararùmini. Innómmu di campàgna. Bainzinu (lu) (Sòssu) = lettm. “il portotorrese”. Baleri (Sòssu, 1783) = no più utirizzádu. È una variànti d’ischrittùra di Valeri. Ballilla (Sòssu) = idem.
Ballaredda (Sénnari) = lettm. “piccola balla”, è lu diminutivu di bálla=palla.
Bambiò (Sòssu, cat.urb.; babbiò, bubbiò) = cun prubabiridài ha lu signifigàdu di “sciocco, scemo, stupido”. È dittu di passòna dòzzi di caràtteri. Deriba da lu vucàburu sussincu bambiòku, chi veni da la paràura logudurésa bàmbu, e chi a sua vóltha deriba da l’itariànu antigu bàmbo. Innómmu di campàgna. Bantinesu (Sòssu) = lettm. Baràcca (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a l’innómmu cumòni, barràcca=capanna. Li variànti d’ischrittùra, di ghisthu sò : Baràca e Barràcca. Barambola (Sénnari) = innómmu di campàgna. È cun prubabiridài un pararùmini. Barbarighinu (Sòssu, 1555) = no più utirizzádu. Pò assè pùru un indicàtibu d’origini da lucaridài, di la baibagia. È un innómmu di campàgna, lassadu da l’antigu padrònu : Baibarighinu (Sòssu, IGM). In la CVA, documèntu di lu 1555, agatèmmu: “Loch de Dom. Antonio Barbariguinu”. Barisgia barisgia (Sòssu) = così così. Barracòccu (Sòssu) = lettm. “albicocca”. Deriba cun prubabiridài da lu tuschanu barcoca, ballacòcoro. Cunfrònta lu còssu: baracocca. Bàrra di chèiva (Sòssu) = lettm. “mascella di zolla di terra”. Lu vucàburu sussincu bárra sf., mascella, ganascia, deriba da lu cadarànu barra. Bàrra di póschu (Sòssu) = lettm. “guancia di maiale”. Barritedda (Sòssu) = lettm. “piccolo berretto”.
Samedi 13 Septembre 2008Poster un commentaire
A A buzzèffa (Sòssu) = a bizzeffe. A càntiggu di mòscha (Sòssu) = abbandonare, nel più completo abbandono. A dirigg’a diriggu (Sòssu) = delicatamente. A peòta (Sòssu) = a piedi. Àinu càgga dinà (Sòssu) = si dice di persona della quale si apprezza unicamente la capacità di portare denaro. Amigu di tàzza (Sòssu) = amico di bagordi.
Samedi 13 Septembre 2008Poster un commentaire
Ara (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a lu logudurésu, ara=ràttu ipinósu. Aragona (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È un indicàtibu d’origini da una lucaridài d’Ipàgna, Aragón=Aragona. Arca (Sòssu) = no più utirizzádu. È uguàri a l’innómmu sàldhu, arca=càscia di lègna o pò assè pùru un indicàtibu d’origini da lucaridài. Are (Sòssu) = ancóra utirizzádu. Cun prubabiridài è un indicàtibu d’origini da lucaridài. Veni da l’Ipàgna. In lu 1824, agatèmmu lu prubànu Antonio Maria Are. Aroldo (Sòssu) = idem.
Arrèu arrèu (Sòssu) = quasi quasi. Artemalle (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È un cugnòmmu dóppiu, cumpósthu da arte+malle. Agatèmmu pùru la fòimma, Arthemalle. Asara (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È una variànti di Atzàra. Assè pustháddu che trimpanu in féstha (Sòssu) = sballottare qua e là in continuazione, come un tamburello in occasione di una festa. Attàmba attàmba (Sòssu) = a tentoni. Auzàda di lu cégu (l’) (Sòssu) = gugliata di filo molto lunga. Avisthu avisthu (Sòssu) = accorto accorto. Azzà a cannizzu (Sòssu) = far carriera, troneggiare. Atzéni (Sòssu) = ancóra utirizzadu. Atzòri (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a lu vucàburu ipagnóru, azor=astore. Azàra (Sòssu) = ancora utirizzadu. È una variànti di Atzara, uguàri a l’innómmu di piànta, atzàra=vitalba (Clematis vitalba), rampigànti di li chisùri. Pò assè pùru un indicàtibu d’origini da lucaridài. Azzica (Sòssu) = no più utirizzádu. Pò deribà da lu vèibu azziccà=azzeccare, cun prubabiridài è in origini un pararùmini.
Samedi 13 Septembre 2008Poster un commentaire
Andá a cabáddu a la ippusédda (Sòssu) = sedere a cavallo come le spose. Andá a muntinàggiu (Sòssu) = lettm. “andare al mondezzaio”, fig. ha il significato di morire. Andá accùcc’accùcca (Sòssu) = fig. comportarsi ambiguamente. Andá appiànu appiànu (Sòssu) = andare lemme lemme, piano piano. Andá attàmba attàmba (Sòssu) = andare a tentoni. Andá attràga attràga (Sòssu) = camminare da una parte all’altra come fanno gli ubriachi, oppure, attardarsi specialmente nel camminare. Andá bànziga bànziga (Sòssu) = andare dondolando. Andá barisgia barisgia (Sòssu) = barcamenarsi. Andá bisgiùra bisgiùra (Sòssu) = andare qua e là come una farfalla, girandolare. Andá brincùra brincùra (Sòssu) = camminare saltellando. Andá càgi cági (Sòssu) = camminare cadente, cascante. Andá che firu már’in téra (Sòssu) = andare in malora. Andá che li diná (Sòssu) = andare disperso, disperso in malomodo. Andá finiga finiga (Sòssu) = andare assottigliandosi. Andá fùra furèndi (Sòssu) = rubacchiare. Andá gira gira (Sòssu) = gironzolare. Andá innorammára (Sòssu) = andare in malora. Andá ischòdda ischòdda (Sòssu) = camminare a rompicollo. Andá màricadamàri (Sòssu) = a rifascio, male. Andá mùru mùru (Sòssu) = camminare rasente il muro.
Andá nàiga nàiga (Sòssu) = andare dondolando, come una barca in navigazione, che cammina con passo vacillante. Andá óru óru (Sòssu) = procedere lungo il bordo. Andá ròzza ròzza (Sòssu) = gironzolare. Andá a ruggiaddùra (Sòssu) = andare in malora. Andá tambùra tambùra (Sòssu) = chi cammina con passo vacillante. Andá traigghina traigghina (Sòssu) = camminare trascinoni. Andá vòsthura vósthura (Sòssu) = camminare barcollando. Andá zàmbiga zàmbiga (Sòssu) = camminare claudicando. Andá zàppura zàppura (Sòssu) = andare rabberciando. Appianu appianu (Sòssu) = delicatamente. Aquenza (Sòssu) = no più utirizzádu. Cun prubabiridài è un indicàtibu d’origini. È lu cugnòmmu Achenza, ischrittu a la manéra ipagnóra.
Samedi 13 Septembre 2008Poster un commentaire
|