Haut de page

voyages

Liens partenaires
  • Aucun lien actuellement
Rubriques
Derniers commentaires
  • Aucun commentaire
Campagne membre

Mises à jour

11 Article 13/09/2008

11

Barrina (Sòssu) = utensile usato per forare. sf., trivello, succhiello. Deriba da lu cadarànu barrina.

 

Barsi (Sòssu) = ancóra utirizzádu. Veni da la Liguria.

 

Bàsciu (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a lu vucàburu logudurésu, bàsciu=basso. Vèni da lu cadarànu baix o da l’ipagnóru bajo (ipagnóru antigu baxo=bascio). Deriba da lu latinu bassus.

 

Bàsgia bóiu (Sòssu) = lettm. “bacia bue”.

 

Bàsgia mattóni (Sòssu) = lettm. “baciapile”.

 

Bàsgiu a pizzighi i’ l’ócci (Sòssu) = bacio dato con un grande trasporto e un poco di violenza.

 

Béccu (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a lu vucàburu cumòni, béccu=caprone.

 

Bèddi màmmi (Sòssu) = lettm. bella mamma”.

 

Bèddu tràbanu chi sei ! ( Sòssu) = sai che sei assillante.

 

Bèlla (Sòssu) = no più utirizzádu. È un cugnòmmu d’origini itariàna, è lu femmininu di Bèllu, veni  da la Liguria.

 

Bellisara (Sòssu, IGM; cat., bellisare) = Innómmu di campàgna, chi deriba cun prubabiridài, da l’innómmu di passòna latinu Bellisarius. In relaziòni a un’antigu fòndu d’edài rumana.

 

Bèllu (Sòssu) = no più utirizzádu. È la fòimma sàldha, chi deriba da lu latinu, bellus = bèddu.

 

Bèll’in piàtta (Sòssu, IGM; cat. bellinpiatta, bellinpiatu e bellimpiatta) = Innómmu di campàgna, è un pararùmini di passòna ifazzindàda.

 

Bèllu in piàtta (Sòssu, ESABS 1723) = Vidé bèll’in piàtta.

 

Berritone (Sénnari) = lettm. grande berretto. È l’accresc. di lu vucàburu cumòni berritta=berretto.

 

Biabò (Sénnari) = lettm. abbicci”. Cun prubabiridài deriba da lu logudurésu biabbà, e veni da l’ipagnóru beabà=silabario.

 

Bianchina ( Sòssu) = no più utirizzádu. È la fòimma femminiri, chi deriba da l’innómmu, Bianquinu.

 

Bianquinu (Sòssu, 1700) = no più utirizzádu. Famiria nóbiri in Sòssu.

 

Biccai (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È la variànti di di lu cugnòmmu Beccai, d’origini itariàna e deriba da beccaio=mazziddàgiu.

 

Bicchilongu (Sòssu) =  lettm. “lungo becco”.

 

Biddighittu (Sòssu) = lettm. buffetto, colpo leggero dato con un dito, deriba da la bòzi logudurésa sett.

 

Biddisò (Sòssu) = lettm. il passero”.

 

Biddòddu (Sòssu) = lettm. scemo, stupido”.

 

Bimbo (Sòssu) = idem.

 

Biòndu (Sòssu) = lettm. biondo”. Deriba da l’ippagnòru blondo,-a, “rubio” [Moliner I, 386].

 

Biosa (Sòssu) = ancóra utirizzadu.

 

Birighittu (Sòssu) = lettm. buffetto, colpo leggero dato con un dito, deriba da la bòzi logudurésa sett.

 

Bisthècca  (Sòssu) = lettm. “bistecca”.

 

Bòcca d’ischàndaru (Sòssu) = detto di persona che non sa tenere i segreti.

 

Bòcca di vécciu (Sòssu) = lettm. bocca di vecchio, bocca grinzosa e sdentata”.

 

Boccùccia (Sòssu) = lettm. “piccola bocca”.

 

Bologna (Sòssu, 1784) = no più utirizzádu. È un cugnòmmu d’origini itariàna. Agatèmmu : Secchi-Bologna e Boloña.

 

Bòmba (Sòssu) = lettm. “bomba”.

J'kaz !
0
Samedi 13 Septembre 2008Poster un commentaire

B10

B

 

                      Babbai (Sénnari) = digussì antigamènti li fidèri ciamabani lu prubànu di lu paèsi.

Babbalàtti (Sòssu) = lettm. “babbo (voglio) il latte”.

 

Babbaréddu (Sòssu) = lettm. “piccolo padre”.

 

Bàbbu ru bécciu (Sòssu) = lettm. “babbo il vecchio”.

 

Babósu (o bavósu) (Sòssu) = lettm. “bavoso, pieno di bava”. E in senso figurativo “stupido”.

 

Bacciòccia (la) (Sòssu) = lettm. “la vulva”.

 

Badduroni (Sòssu) =  lettm. “coccola del ginepro”.

 

Bagadia (Sòssu) = lettm. “ragazza nubile”. Paràura un bè antiga, chi agatèmmu in lu CdL 21 (9r) : “prossa bagadia”. Lu maschurinu bagadiu, ha lu signifigàdu di “zurràda di féstha”.

 

Bagedda (Sòssu) = no più utirizzádu. È una variànti d’ischrittùra di Bagella.

 

Bagella (Sòssu) = ancóra utirizzádu. Pò deribà da lu còssu, bagella=càntu a più bòzi, o pò curripundì a baggèdda (péddra niédda, chi póstha in un anéddu, alluntana la pindacceria), o da lu cadarànu aszabeja. Abèmmu pùru la fòimma, Bagiella. In lu 1555, lu Mag. (di giusthiscia) Bagiella, è una di li passòni più impurthànti di lu paèsi. Innòmmi di l’antighi carrèri : contrada di Bagella (Sòssu, cat.urb.) e lu carrùggiu (de su) mag. Bagella (Sòssu, cat.urb.).

 

Baidda (Sòssu) = no più utirizzádu. Cun prubabiridài deriba da lu vèibu sussincu abbàidda=guarda. In origini è un pararùmini

 

Baia lúdu (Sénnari, cat.) = lettm. “c’era fango”. Cun prubabiridài è un pararùmini. Innómmu di campàgna.

 

Bainzinu (lu) (Sòssu) = lettm. “il portotorrese”.

 

Baleri (Sòssu, 1783) = no più utirizzádu. È una variànti d’ischrittùra di Valeri.

 

Ballilla (Sòssu) = idem.

 

Ballaredda (Sénnari) = lettm. “piccola balla”, è lu diminutivu di bálla=palla.

 

Bambiò (Sòssu, cat.urb.; babbiò, bubbiò) = cun prubabiridài ha lu signifigàdu di “sciocco, scemo, stupido”. È dittu di passòna dòzzi di caràtteri. Deriba da lu vucàburu sussincu bambiòku, chi veni da la paràura logudurésa bàmbu, e chi a sua vóltha deriba da l’itariànu antigu bàmbo. Innómmu di campàgna.

 

Bantinesu (Sòssu) = lettm.

 

Baràcca (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a l’innómmu cumòni, barràcca=capanna. Li variànti d’ischrittùra, di ghisthu sò :  Baràca e Barràcca.

 

Barambola (Sénnari) = innómmu di campàgna. È cun prubabiridài un pararùmini.

 

Barbarighinu (Sòssu, 1555) = no più utirizzádu. Pò assè pùru un indicàtibu d’origini da lucaridài, di la baibagia. È un innómmu di campàgna, lassadu da l’antigu padrònu : Baibarighinu (Sòssu, IGM). In la CVA, documèntu di lu 1555, agatèmmu: “Loch de Dom. Antonio Barbariguinu”.

 

Barisgia barisgia (Sòssu) = così così.

 

Barracòccu (Sòssu) = lettm. albicocca. Deriba cun prubabiridài da lu tuschanu barcoca, ballacòcoro. Cunfrònta lu còssu: baracocca.

 

Bàrra di chèiva (Sòssu) =  lettm. “mascella di zolla di terra”. Lu vucàburu sussincu bárra sf., mascella, ganascia, deriba da lu cadarànu barra.

 

Bàrra di póschu (Sòssu) =  lettm. “guancia di maiale”.

 

Barritedda (Sòssu) = lettm. “piccolo berretto”.

 

J'kaz !
0
Samedi 13 Septembre 2008Poster un commentaire

A7

A

 

A buzzèffa (Sòssu) = a bizzeffe.

 

A càntiggu di mòscha (Sòssu) = abbandonare, nel più completo abbandono.

 

A dirigg’a diriggu (Sòssu) = delicatamente.

 

A peòta (Sòssu) = a piedi.

 (V’) abia un incóggiu chi pariani dúi (Sòssu) = aveva una sbronza che sembrava averne due.

 Accolli (Sòssu, Juan de Acotti 1627) = ancóra utilizzáto. Con probabilità è in origini un pararùmini, che deriva dalla voce esclamativa, “eccoli!” o dal   logudurésu accóllu, che ha il significato di “incarico”, e proviene dal- l’italiano accollo.

 Accuglì a cucciàri (Sòssu) = detto di chi è stato ridotto a malpartito (a pezzi) da una sventura, una malattia o una bastonata.

 Acha (Sòssu, 1785) = non più utilizzato. È una variànti di scrittùra.Vedere Vacca.

 Addes (Sòssu) = no più utirizzáto. Variànte di Addis.

 Addis (Sòssu, 1780) = ancóra utirizzádu. Pruràri, è uguàri a lu vucàburu cumòni, (b)adde=valle. Múri Addis (e muru Addis), “lu muru di li Addis” o “d’Addis”, è un innòmu di campàgna.

 Aggiutòriu (Sòssu) = esclamazione d’aiuto.

 

Àinu càgga dinà (Sòssu) = si dice di persona della quale si apprezza unicamente la capacità di portare denaro.

 Àinu biàncu (l’) (Sòssu) = lettm. “l’asino bianco”.

 Aisètta aisétta a passáddu tùttu lu manzànu (Sòssu) = aspetta aspetta è passata tutta la mattina.

 Albertini (Sòssu) = no più utirizzádu. È siguramènti d’origini itariàna.

 Altèa (Sòssu) = ancóra utirizzádu. Vèni da l’innómmu di piànta, altèa (Althaea officinalis L.).

 Alzu (Sòssu) = ancóra utirizzádu. Vèni da lu gadduresu, alzu=ontano (Alnus glutinosa L.).

 A màggiu e mai (Sòssu) = conclusione che tarda o che non arriva mai.

 

  Amigu di tàzza (Sòssu) = amico di bagordi.

 Amuganu (Sénnari) = ancóra utirizzádu. È un cugnòmmu dóppiu, cumpósthu da amu+ Ganu (Canu).

 

J'kaz !
0
Samedi 13 Septembre 2008Poster un commentaire

9

Ara (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a lu logudurésu, ara=ràttu ipinósu.

 

Aragona (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È un indicàtibu d’origini da una lucaridài d’Ipàgna, Aragón=Aragona.

 

Arca (Sòssu) = no più utirizzádu. È uguàri a l’innómmu sàldhu, arca=càscia di lègna o pò assè pùru un indicàtibu d’origini da lucaridài.

 

Are (Sòssu) = ancóra utirizzádu. Cun prubabiridài è un indicàtibu d’origini da lucaridài. Veni da l’Ipàgna. In lu 1824, agatèmmu lu prubànu Antonio Maria Are.

 

Aroldo (Sòssu) = idem.

 

Arrèu arrèu (Sòssu) = quasi quasi.

 

Artemalle (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È un cugnòmmu dóppiu, cumpósthu da arte+malle. Agatèmmu pùru la fòimma,  Arthemalle.

 

Asara (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È una variànti di Atzàra.

 

Assè pustháddu che trimpanu in féstha (Sòssu) = sballottare qua e là in continuazione, come un tamburello in occasione di una festa.

 

Attàmba attàmba (Sòssu) = a tentoni.

 

Auzàda di lu cégu (l’) (Sòssu) = gugliata di filo molto lunga.

 

Avisthu avisthu (Sòssu) = accorto accorto.

 

Azzà a cannizzu (Sòssu) = far carriera, troneggiare.

 

Atzéni (Sòssu) = ancóra utirizzadu.

 

Atzòri (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a lu vucàburu ipagnóru, azor=astore.

 

Azàra (Sòssu) = ancora utirizzadu. È una variànti di Atzara, uguàri a l’innómmu di piànta, atzàra=vitalba (Clematis vitalba), rampigànti di li chisùri. Pò assè pùru un indicàtibu d’origini da lucaridài.

 

Azzica (Sòssu) = no più utirizzádu. Pò deribà da lu vèibu azziccà=azzeccare, cun prubabiridài è in origini un pararùmini.

J'kaz !
0
Samedi 13 Septembre 2008Poster un commentaire

8

Andá a cabáddu a la ippusédda (Sòssu)  = sedere a cavallo come le spose.

 

Andá a muntinàggiu (Sòssu) = lettm. “andare al mondezzaio”, fig. ha il significato di morire.

 

Andá accùcc’accùcca (Sòssu) = fig. comportarsi ambiguamente.

 

Andá appiànu appiànu (Sòssu)  = andare lemme lemme, piano piano.

 

Andá attàmba attàmba (Sòssu)  = andare a tentoni.

 

Andá attràga attràga (Sòssu)  = camminare da una parte all’altra come

fanno gli ubriachi, oppure, attardarsi specialmente nel camminare.

 

Andá bànziga bànziga (Sòssu) = andare dondolando.

 

Andá barisgia barisgia (Sòssu) = barcamenarsi.

 

Andá bisgiùra bisgiùra (Sòssu) = andare qua e là come una farfalla, girandolare.

 

Andá brincùra brincùra (Sòssu) = camminare saltellando.

 

Andá càgi cági (Sòssu) = camminare cadente, cascante.

 

Andá che firu már’in téra (Sòssu) = andare in malora.

 

Andá che li diná (Sòssu) = andare disperso, disperso in malomodo.

 

Andá finiga finiga (Sòssu) = andare assottigliandosi.

 

Andá fùra furèndi (Sòssu) = rubacchiare.

 

Andá gira gira (Sòssu) = gironzolare.

 

Andá innorammára (Sòssu) = andare in malora.

 

Andá ischòdda ischòdda (Sòssu)  = camminare a rompicollo.

 

Andá màricadamàri (Sòssu) = a rifascio, male.

 

Andá mùru mùru (Sòssu) = camminare rasente il muro.

 

Andá nàiga nàiga (Sòssu) = andare dondolando, come una barca in navigazione, che cammina con passo vacillante.

 

Andá óru óru (Sòssu) = procedere lungo il bordo.

 

Andá ròzza ròzza (Sòssu) = gironzolare.

 

Andá a ruggiaddùra (Sòssu) = andare in malora.

 

Andá tambùra tambùra (Sòssu) = chi cammina con passo vacillante.

 

Andá traigghina traigghina (Sòssu) = camminare trascinoni.

 

Andá vòsthura vósthura (Sòssu) = camminare barcollando.

 

Andá zàmbiga zàmbiga (Sòssu) = camminare claudicando.

 

Andá zàppura zàppura (Sòssu) = andare rabberciando.

Andende e caghende (Sénnari) = lettm. camminando e cagando.

Andria (Sòssu) = no più utirizzádu. È uguàri a l’innómmu di passòna, Andrea.

Andriotto (Sòssu, 1784) = no più utirizzádu. Pò assè lu diminutivu di l’innómmu di passòna, Andrea. Innómmu di un’antiga carrèra di Sòssu : contrada d’Andriotto (Sòssu, cat.urb.).

 Andritto (Sòssu, 1784) = no più utirizzádu.

 Angiòi (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È una variànti di, Angiòni.

 Angiòni (Sòssu) = ancóra utirizzádu. È uguàri a lu campidanésu,  angiòni=agnòni (agnello).    Antigamènti Anione (Angiòni), era utirizzàdu cumènti innómmu di passòna.

 Ànimi di Caravà (Sòssu) = anime del limbo.

 

Appianu appianu (Sòssu) = delicatamente.

 

Aquenza (Sòssu) = no più utirizzádu. Cun prubabiridài è un indicàtibu d’origini. È lu cugnòmmu Achenza, ischrittu a la manéra ipagnóra.

J'kaz !
0
Samedi 13 Septembre 2008Poster un commentaire